
Am mai bifat un vis, as putea spune. Plimbarea aceasta mi-am dorit-o de foarte mult timp, insa distanta de la Bucuresti pana la Viseul de Sus este foarte mare, plus calatoria cu doi copii destul de mici este de asemenea dificila si plina de neprevazut. Noi am ales sa stam o noapte in Sibiu, iar apoi am pornit spre destinatie. Vreo 5 ore am facut, cu aproximatie. Ne-am facut de aici rezervare pentru Mocanita, pentru ca pe site spun ca este obligatoriu, numarul este calatori este limitat si risti sa bati atata drum degeaba. Am achitat banii la fata locului, dar se poate achita la fel de bine si online. Sunt oameni care isi rezerva si cu cateva luni inainte locurile. Situl oficial este acesta. Noi am optat pentru pachetul Mocanita Special, adica cu pranz inclus. Preturile sunt afisate pe site, sunt maricele dar va asigur ca merita toti banii si ai totul inclus in bilet: transport (evident), masa de pranz (mult mai consistenta decat ne asteptam), gogoasa si ciocolata calda la prima oprire si suc/apa. In plus, calatoria dureaza in jur de 6 ore! Aproximativ doua ore dus (cu o oprire de 15 min pentru pauza de gogoasa si ciocolata calda plus toaleta si inca vreo 2 opriri mai scurte), o ora si jumatate oprirea din capat, unde se ia masa de pranz, si apx. 2 ore intoarcerea pe aceeasi linie.
In Viseul de Sus ne-am cazat la Mirage Resort, un hotel aproape de Mocanita, la maxim 10 min de mers cu masina. Evident, mai sunt cazari in zona. Eu recomand aceasta locatie, mancarea este buna, portiile generoase, camerele foarte confortabile iar personalul foarte saritor si amabil.

Am plecat asadar dimineata spre Mocanita, plini de entuziasm. Totul a fost asa cum am visat, zapada depusa si ningea incet si frumos. Ajunsi la Mocanita, trenul „aburea” in asteptarea entuziastilor. Coada la casierie, dar totul s-a miscat rapid. In schimbul banilor primesti niste cartonase colorate pe care scrie in ce scop trebuie sa le folosesti: patiserie, platou grill, apa/suc, meniu pentru cei mici.. Turisti straini si romani de pretutindeni, toata lumea incantata! Trei trenuri au plecat in ziua respectiva, primul tren la ora 9:00 iar urmatoarele plecau la distanta de 30 min. Noi am avut bilet pentru cel de-al doilea tren. Afara era foarte frig, dar vagoanele sunt incalzite. Sunt sobe speciale instalate in fiecare vagon si trebuiesc adaugate periodic un fel de lemne pentru foc, facute din rumegus de lemn. O domnisoara draguta din partea CFF Viseul de Sus ne-a explicat cat va dura plimbarea cu Mocanita, cate opriri vor avea loc pe parcurs si ne-a servit pe fiecare cu o tuica traditionala.😊 Am gustat si eu putina, la fel si ceilalti din vagon.. Ne-a compostat biletele, exact ca pe vremuri.
In curand geamurile s-au aburit si am pornit intr-un suierat puternic, exact ca in filmul „Expresul polar”. Baiatul cel mic, de 6 ani era in culmea fericirii. Trenul de jucarie facea si el la fel. Fericire maxima pe el, nu gluma!

Trenul merge foarte incet, mult mai incet decat va asteptati, dar peisajul este mirific, si ai timp sa vezi toata splendoarea naturii. Din timp in timp, Mocanita scoate suieratul specific. Este impresionant cat de mult abur poate sa iasa! Aburul patrunde parca in tot cerul si se transforma in nori. Cea mai buna pozitie pentru a face fotografii este sa stai dupa jumatatea trenului si sa urmaresti pe geam cand urmeaza curbele. Geamurile se trag in jos si reusesti sa faci super poze! Peisajul din jur a fost de basm, zapada, ninsoare, padure, apa curgatoare, sat cu case mici, animale in curtile oamenilor. Este impresionant cat de aproape de case merge Mocanita. Daca ai timp, in alta zi, poti merge pe jos in sate sa surprinzi niste cadre de vis, am vazut niste poduri lungi de lemn, de acolo ar fi facut niste mega fotografii cu Mocanita in miscare.

Prima oprire s-a lasat cu gogoasa calda si ciocolata tot calda. 🙂 A fost ceva coada, dar daca te misti repede imediat ce opreste trenul poti lua printre primii. Punctul de servire este chiar in vagonul de dupa locomotiva. Toaletele sunt civilizate si ok, poti merge fara grija.

Oprirea din capat a fost o surpriza pentru mine. Nu stiam ce vom face o ora si jumatate acolo. Era deja multa lume din primul tren, muzica live se auzea in tot locul. Abia asteptam sa vad ”care-i treaba” si sa explorez imprejurimile. Intr-o poienita minunata lumea dansa in hora, muzica populara te ungea pe suflet, cantareata cu un mega zambet pe buze, purtând straie romanesti populare nu avea cum sa nu te binedispuna. Am intrat in hora si tare bine a mai fost. Ce conta ca nu ne cunoastem, eram toti acolo, ne-am prins in hora si ne-am bucurat de aceasta super experienta!

Meniul este mai mult decat generos, consta in 2 bucati de carne la gratar, doi carnati oltenesti, orez, salata de varza si chifla. Exista si un loc special cu sosuri, ca la Ikea. Sunt amplasate mai multe foisoare acoperite si neacoperite unde poti lua masa. Un muzeu mic poate fi de asemenea vizitat, insa nu pot spune ca te poate impresiona in mod deosebit. Cateva locuri special amenajate cu foc de lemne te pot incalzi la nevoie, si chiar e nevoie!


La intoarcere trebuia sa ne pastram locurile in vagoane. Noi insa nu am respectat acest lucru. Am plecat cu primul tren, nu l-am mai asteptat pe al nostru. Era foarte frig afara, copiii erau deja inghetati si se tot smiorcaiau. Am gasit loc liber chiar langa soba. Cel mic a adormit instantaneu si noi ne-am bucurat de peisaj si am legat conversatii cu cativa turisti prietenosi. Ne-au recomandat sa vizitam in zona Cascada Cailor, Moara lui Mecles si biserica de langa. Din pacate nu am reusit sa le vizitam.


In vara din Viseul de Sus am cumparat cateva suveniruri (se vand la casierie) si am vazut ca mai este un magazin cu suveniruri si in exteriorul garii.
A fost o super experienta care a meritat tot drumul si toti banii. Ne-am promis ca o sa revenim si in alt anotimp. Poate ne vom intalni din intamplare si cu tine, cititorule, ar fi tare fain! 🙂
Ce frumos scrii/descrii, Emi!
Ma bucur tare mult ca ti-am descoperit blogul… 🤗
Wau, ce bine este cand esti laudat! 🙂 Am doar cateva articole, blogul este facut anul asta, nici nu arata prea bine DAR imi place taree mult sa scriu! Multumesc pt incurajare!! :-))
La cat mai multe postari!
Pline cu fotografii si calatorii frumoase! 😘🤗